Cum funcționează Serviciul Public Salvamont și Salvaspeo al Consiliului Județean Harghita
În ultima perioadă, numărul accidentele montane a crescut semnificativ, unele fiind cu urmări tragice. În acest sens, Simon László, Șef Serviciu, Serviciul Public Salvamont și Salvaspeo al Consiliului Județean Harghita, ne-a explicat într-un scurt material, cum trebuie să ne comportăm atunci când decidem să mergem pe munte, cum putem evita accidentele de traseu și cum putem apela la specialiști, în cazul în care ne confruntăm cu o situație care ne depășește.
Serviciul Public Salvamont și Salvaspeo al Consiliului Județean Harghita are în prezent 10 angajați: 8 operativi și 2 administrativi, activitatea acestui serviciu fiind susținută de peste 160 de voluntari.
În cadrul serviciului funcționează patru departamente: Salvamont: căutări și salvări în munți (9 echipe); Salvaspeo: căutări și salvări din peșteri (2 echipe), Scafandrii: căutări și salvări din mediul acvatic/ subacvatic (1 echipă) și Echipă canină: căutări și salvări cu câini de căutare/ salvare (1 echipă cu 5 câini și 3 conducători de câine).
Județul Harghita este împărțit în 9 regiuni, în fiecare regiune fiind o echipă de salvare montană, în două regiuni există și echipă de salvare din mediul subteran speologic, iar echipa de scafandrii și cea canină sunt județene.
În ce condiții poate fi solicitat ajutorul Salvamont?
Teoretic, când cineva se află în dificultate pe munte, poate apela Salvamont pentru ajutor. Nu trebuie neapărat să fie accidentat. Poate să fie o simplă rătăcire pe munte, epuizare fizică. Poate are nevoie de îndrumare în teren sau are probleme medicale, nu neapărat din cauza accidentelor (amețeli, crize de epilepsie, tensiune arterială mare/ mică, hiperglicemie, etc.) sau poate să fie victima unui accident.
Cum se desfășoară o acțiune de căutare și salvare în munți?
Alarmarea echipelor salvamont poate să vină de la 112, de la Dispeceratul Național Salvamont sau direct de la accidentat (în acest caz accidentatul este un apropiat de al nostru iar noi o să anunțăm cazul la 112 dau Dispeceratul Național Salvamont). Cel mai frecvent e să vină apelul de la 112 sau Dispecerat.
Alarmarea intră prin telefon la șeful de serviciu sau la numărul de Dispecerat Județean, adică la echipa din Miercurea Ciuc. După ce avem informațiile (în momentul apelului culegem cât se poate de multe informații despre localizare, gravitatea cazului, numărul persoanelor implicate, dificultățile din teren, etc.) apelăm echipa respectivă și de acolo pornește echipa de salvatori montani. Dacă din informațiile primite e limpede unde se găsește accidentatul, atunci toată echipa (alcătuită din minimum 6 salvatori) pornește spre accidentat, dacă nu este clar, atunci pornește o echipă de prim răspuns (2-3 salvatori care cunosc bine zona) cu un minim de echipament de salvare (sac de prim ajutor și atele/ saltea vacuum) iar după ce accidentatul este localizat și starea lui este evaluată se apelează la echipa de suport care vine cu restul echipamentelor (targă, corzi și echipamente pentru sistemele de lansare sau elevare). După ce accidentatul a fost găsit, a fost evaluat și a primit îngrijirile medicale de prim ajutor și a fost așezat în targa de salvare, salvatorii încep evacuarea lui.
Conform morfologiei zonei respective, poate să fie nevoie de tehnici de coardă, poate că trebuie lansată sau elevată targa, poate că trebuie trecut un canion iar în acest caz trebuie echipată o tiroliană, de obicei echipa de recunoaștere care a ajuns prima la fața locului, vede ce sisteme sunt necesare. După ce ajunge echipa cu accidentatul la căile de acces, îl predă echipajelor medicale de salvare (SAJ sau SMURD), iar dacă aceștia nu pot ajunge cu mașina de Salvare, atunci Salvamont transportă accidentatul până la punctul de unde poate fi preluat de Salvare sau chiar până la Centrul de Primiri Urgențe.
În cazul în care nu avem accidentat, numai rătăciți, atunci, dacă turistul poate să ne comunice poziția sa (coordonatele GPS), îl localizăm pe hartă, iar dacă e suficient, îi dăm indicații despre traseul ce trebuie urmat ca să ajungă la destinație (acestea sunt cazurile fericite), dar au mai fost și cazuri când trebuia să mergem cu mașina de salvare a Salvamontului după cel rătăcit.
În căutare folosim și câinii de căutare/ salvare precum și dronele din dotare: avem drone mai mici pe care le putem folosi în timpul zilei, dar avem și una cu cameră de termoviziune pe care putem să o folosim și noaptea sau în condiții de ceață, dronă subacvatică și sonar cu care putem efectua căutări în lacuri.
Ce tip de echipamente folosesc salvatorii montani în intervenții?
În principiu vorbim despre trei categorii importante de echipamente:
- echipamentele personale: bocanci, pantaloni, jachete, șapcă, mănuși, cască de protecție, ochelari de soare sau de schi(depinde de anotimp), lanterne frontale, ham, lonje pentru asigurare/ autoasigurare, dispozitiv de asigurare, dispozitiv de rapel, colțari, pioleți, un rucsac, schi de tură, bețe de tură, piei focă, dispozitiv de căutare și salvare în avalanșă, etc.
- echipamente colective tehnice: corzi, carabiniere, verigi rapide, plăci amaraj, coborâtoare, blocatoare, scripeți, sisteme de scripeți, saci de transport, etc. .
- echipamente de prim ajutor și transport al victimei: sac de prim ajutor echipat, atele vacuum, saltea vacuum, targă de transport, haine și saci împotriva hipotermiei, folii supraviețuire, sursă de căldură, echipamente pentru amenajarea unui punct cald.
Ce diferențe există între intervențiile de iarnă și cele de vară?
Diferențele sunt importante și în condițiile vremii, și în ceea ce privește echipamentele, procedurile, etc. Terenul poate fi alunecos din toamnă până în primăvară comparativ cu vara. Setul de echipamente personale trebuie să conțină echipamente antialunecare(colțari, pioleți), haine mai călduroase, mănuși, căciuli sau măști pentru protejarea termică a corpului.
Iarna ceea mai mare problemă este frigul, din acest motiv timpul de reacție poate face diferență între viață și moarte(risc foarte ridicat de hipotermie).
Și tărgile de salvare diferă iarna față de cele folosite vara.
În principiu echipamentele de vară sunt mai puține, mai subțiri și categoric mai ușoare până când iarna sunt mai multe, mai groase, mai grele.
Ce tipuri de accidente montane sunt cel mai frecvent întâlnite?
Ca accidente cele mai frecvente sunt entorsele, luxațiile, fracturile.
Ce aplicații sau mijloace moderne de localizare folosește Salvamont?
Marea majoritate a salvatorilor în cadrul Serviciului Public Salvamont- Salvaspeo Harghita folosim OpenStreetMap(OSMAND), aplicația Salvamont și aplicația 112. Aceste aplicații le recomandăm și turiștilor pentru că sunt de mare folos în orientare dar și în solicitare de ajutor.
Câte intervenții au fost în acest an pe raza județului Harghita și dacă s-a participat și la acțiuni interjudețene? Ce tip de intervenții au fost?
Anul aceasta am avut în total 349 de accidente în care au fost implicate 368 de persoane din care 81 au fost predate la SAJ/ SMURD, 4 cazuri au fost predate la IML, au fost peste 2000 de apeluri în vederea interesării despre starea refugiilor și a traseelor turistice existente pe teritoriul Județului Harghita.
Am avut două cazuri în care am lucrat împreună cu Serviciile Publice din județe limitrofe (Neamț și Mureș). Totodată, am organizat exerciții de salvare montană și speologică, am participat la solicitarea Jandarmeriei Montane la un exercițiu de salvare montană în Stațiunea Lacu Roșu.
Cum se realizează cooperarea între Salvamont și alte instituții (SMURD, Jandarmerie, Poliție)?
Cooperarea noastră cu instituțiile sus amintite este foarte bună, dar este și conform unui protocol cu DSU. Din punct de vedere operațional DSU coordonează Salvamontul în situații de urgență, dar în zonă montană, areale speologice (peșteri, avene, canioane), mediul acvatic/ subacvatic echipele salvamont- salvaspeo sunt competente.
Salvamont derulează o campanie de conștientizare pentru reducerea accidentelor montane?
DA…avem activități de educare a copiilor în cadrul taberelor organizate, a vizitelor efectuate în școli, licee, facultăți. Fiecare echipă are activitate de conștientizare în cazul programelor Școlii Verzi sau Școala altfel în care prezentăm tineretului conținutul unui rucsac de trekking, un set de echipamente minim pentru parcurgerea traseelor dificile, a peșterilor și a avenelor precum și despre comportamentul preventiv de accidente.
Dacă cineva este interesat, cum poate deveni voluntar sau membru al echipei Salvamont?
În primul rând trebuie să aibă 18 ani, se poate și de la vârsta de 16 ani, numai că în acest caz e nevoie de acordul părinților și mai e nevoie de un tutore în persoana unui salvator atestat din partea echipei sau serviciului salvamont respectiv. Apoi e nevoie de minimum 2 ani de activitate de voluntar iar după aceasta are dreptul la formare profesională în cadrul centrelor de formare și apoi la Școlile Naționale Salvamont. După ce a absolvit școlile de vară (începător + avansat) și școlile de iarnă (începător + avansat) poate deveni salvator montan atestat.
Ce sfaturi le-ați da celor care vor să meargă pe munte? De la echipament la măsuri.
Întotdeauna sfătuim turiștii să aleagă traseele conform pregătirii și a condiției fizice a lor, să folosească echipamente adecvate(bocanci, pantaloni lungi, bluze cu mânecă lungă, geacă de vând sau ceva mai gros dacă este în perioada iernii, haine de rezervă, mâncare și apă de băut sau ceai cald.
Dacă aleg trasee dificile să aibă echipamente de alpinism și să aibă cunoștințe necesare pentru folosirea corectă a acestora.
Să se intereseze despre starea actuală a traseelor propuse, să folosească aplicațiile de trekking (OSMAND, MAPY.COM, Gaia GPS, etc.) și să țină cont de prognozele meteorologice.
Concluzie: În fața riscurilor montane, este esențial să fim bine pregătiți și să înțelegem că securitatea montană este responsabilitatea noastră comună. Salvamont Harghita joacă un rol crucial în prevenirea și gestionarea accidentelor, iar colaborarea cu instituțiile locale și educarea publicului sunt cheia pentru reducerea numărului de incidente și asigurarea unui mediu montan mai sigur pentru toți.
Miercurea Ciuc, 5 noiembrie 2025
